depositphotos_9013130-stock-photo-happy-young-businessman-and-big

Modificări importante aduse Legii societăților comerciale (31/1990)

Principalele modificări constă în eliminarea termenului de opoziție la transferul de părți sociale într-un SRL către persoane din afara societății, introducerea posibilității asociațiilor de a stabili prin actul constitutiv reguli proprii de transferare a părților sociale, eliminarea condiției capitalului social minim în cazul SRL-ului.

1. Textul de lege prin care s-au produs modificările

Modificările Legii societăților comerciale s-au efectuat prin Legea nr. 223/2020 pentru simplificarea și debirocratizarea transferului de părți sociale și a vărsării capitalului social.

Legea amintită a fost promulgată în data de 30 octombrie 2020 și publicată în Monitorul Oficial în data de 2 noiembrie 2020. Aceasta a intrat în vigoarea în data de 5 noiembrie 2020.

2. Eliminarea termenului de opoziție la transferul de părți sociale într-un SRL

În expunerea de motive a textului de lege s-a argumentat necesitatea modificării astfel:

  • România are cel mai restrictiv și cel mai birocratic regim din Uniunea Europeană cu privire la transferul părților sociale dintr-un SRL, putând să dureze minim 30 de zile, iar în practică poate ajunge chiar și la 6 – 12 luni sau mai mult, aceasta în condițiile în care în alte jurisdicții transferul se poate realiza chiar și într-o zi;
  • orice persoană interesată poate formula opoziție la transfer și se poate bloca operațiunea până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, iar în cazul în care se admite opoziția transferul nu este anulat, ci societatea este obligată la plata prejudiciului pretins;
  • fiind examinate un număr de 400 de decizii la nivelul curților de apel între 2015-2020, întârzierile cauzate s-au plasat între 109 și 1494 de zile, iar întârzierea medie a fost de 378 de zile;
  • în fiecare dintre cele 400 de opoziții, reclamant era fiscul și, mai grav, toate au fost respinse de către instanțele de judecată, fiind irosiți astfel banii contribuabililor cu plata cheltuielilor de judecată pe care fiscul trebuia să le suporte;
  • fiscul a pus presiune pe unele societăți prin exprimarea intenției de opoziție sau chiar opoziției în sine, cu scopul de a-i sili să plătească creanțe care altminteri nu erau exigibile, certe sau lichide, dar care erau mai ieftin de achitat decât costurile cauzate de întârzierea soluționării opoziției;
  • această birocrație excesivă are efecte nocive în mod normal, însă pe durata stării de urgență cauzată de epidemia de coronavirus, când mediul privat a suferit consecințe economice grave, această birocrație a reprezentat un blocaj suplimentar;

Începând cu 5 noiembrie 2020, transferul de părți sociale către un terț se poate produce direct, în baza contractului.

3. Înlăturarea cerinței privind capitalul social minim de 200 RON la constituirea unui SRL

Argumentele din expunerea de motive pentru care această condiție a fost eliminată sunt:

  • în contextul economic actual această sumă este insignifiantă, iar capitalul social deși constituie „gajul general al creditorilor chirografari” nu este ținut ca o rezervă la dispoziția eventualilor creditori;
  • capitalul social nu reprezintă nimic altceva decât un element în bilanțul societății, respectiv o datorie a societății față de asociați, care în cazul lichidării, după satisfacerea tuturor celorlalte datorii, ar reveni înapoi asociaților;
  • se consideră că impunerea unui prag minim și a prezentării foii de vărsământ instituie o birocrație suplimentară în vederea înregistrării unei firme, fără vreo consecință juridică practică, în condițiile în care banii pot fi cheltuiți de către asociați;
  • eliminarea acestei cerințe aliniază România la standardul altor state europene în care nu există cerința unui capital social minim precum Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Tările de Jos, Suedia, Regatul Unit, respectiv, cum este și cazul S.U.A, Canada, Chile, China, Egipt, Hong Kong, Japonia, Noua Zeelandă;
  • acestea sunt motivele pentru care se elimină pragul minim de 200 RON al capitalului social cu privire la SRL-uri, vărsarea acestuia înaintea înregistrării și prezentării foii de vărsământ în procedura de înregistrare.

4. Posibilitatea asociațiilor de a stabili reguli proprii de transferare a părților sociale

În expunerea de motive s-a argument că legea interzice asociaților să își stabilească propriile reguli de reglementare a transferului de părți sociale prin actul constitutiv, în timp ce în majoritatea țărilor precum Austria, Belgia, Cehia Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Tările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Suedia și Regatul Unit, asociații pot să-și stabilească propriile reguli.

În reglementarea anterioară, transferul de părți sociale către persoane din afara societății era permis numai dacă a fost aprobat de asociații reprezentând cel puțin ¾ din capitalul social, însă conform modificărilor nou aduse, asociaților li se conferă posibilitatea să stabilească prin actul constitutiv reguli de transfer a părților sociale.

5. Eliminarea cerinței înregistrării prealabile a actului care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediul social la fisc

Tot în ideea debirocratizării, obligația de înregistrare a actului care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediul social a fost trecută în sarcina Registrului Comerțului, astfel fiind simplificată procedura de înființare a unei firme sau de schimbare a sediului social.

wp3594728

Înființarea unei firme: Pașii pe care trebuie să-i urmezi, actele necesare și avantajele depunerii lor online

Situația pandemică cu care ne confruntăm simplifică procedura de înființare a unei firme, iar costurile sunt mai mici (500 lei + 122 lei taxa percepută de Registrul Comerțului).

1. Pașii care trebuie urmați

Primul pas pe care trebuie să-l faci în vederea înființării unei firme este să clarifici următorele aspecte:

  • denumirea pe care o va avea firma (trebuie să te gândești la 3 variante);
  • cine vor fi asociații firmei și care este numărul lor;
  • cine va fi administratorul firmei, durata numirii acestuia și atribuțiile / puterile pe care le va avea;
  • sediul societății;
  • care este valoarea capitalului social;
  • care este valoarea unei părți sociale;
  • care este cota de participare la profit și la pierderi (asociații pot conveni să împartă profitul și pierderile într-un alt procent decât cel cu care participă la formarea capitalului);
  • activitățile desfășurate.

Prin răspunsul la aceste întrebări se contureză profilul firmei, acestea fiind informațiile de bază, general valabile. Pe lângă aceste informații mai sunt și altele, însă pe cele de sus le consider mai relevante.

Această primă etapă este și cea mai importantă. Cu cât i se va acorda o atenție mai mare, cu atât firma va răspunde mai bine nevoilor ulterioare cu care te vei confrunta.

Al doilea pas este să faci rezervarea de denumire, astfel se verifică disponibilitatea ei (poți să o faci online, dar și la sediul Registului Comerțului). În cadrul acestei operațiuni Registrul Comerțului verifică dacă denumirea firmei pe care ți-o dorești nu este rezervată deja sau dacă nu este asemănătoare unei alte denumiri.

Rezervarea trebuie făcută înainte să te apuci de redactarea actelor necesare (act constitutiv, declarație pe proprie răspundere etc.), pentru că în cuprinsul acestora trebuie menționată și denumirea firmei.

Al treilea pas presupune completarea tuturor actelor pe care le solicită Registrul Comerțului. Rezumând, aici trebuie să transpui pe hârtie informația / strategia la care te-ai gândit parcurgând primul pas.

Al patrulea pas este depunerea capitalului social la banca pe care o agreezi, având nevoie de actul constitutiv, rezervarea de denumire și de buletine, cu mențiunea că pentru SRL-uri se va elimina pragul minim de 200 RON, dar și obligația de a depune și, respectiv, de a face dovada depunerii capitalului social în dosarul de înregistrare a firmei (mă voi referi într-un articol ulterior la modificările Legii nr. 31/1990).

După ce ai parcurs pașii amintiți, nu-ți mai rămâne decât să expediezi actele către Registrul Comețului.

2. Actele necesare pentru înființarea firmei

Actele care trebuie completate și expediate sunt următoarele:

  • cererea de înregistrare;
  • persoana fizică împuternicită să semneze și să comunice declarația pe proprie răspundere;
  • declarația pe proprie răspunde din care să reiasă că firma îndeplinește condițiile de funcționare în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției munci pentru activitățile precizate;
  • rezervarea denumirii firmei;
  • actul constitutiv;
  • contractul prin care ai dobândit dreptul de folosință asupra spațiului unde firma își va avea sediul (contract de închiriere, comodat);
  • dovada depunerii capitalului social sau actul care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate în natură;
  • declarație pe proprie răspundere din care rezultă îndeplinirea condițiilor de a fi asociat / administrator;
  • actele de identitate ale asociaților / administratorilor;
  • specimenul de semnătură al administratorului;
  • declarația privind beneficiarul real;
  • dovada achitării taxelor.

În funcție de anumite particularități pachetul de acte poate suporta anumite modificări.

Important: în această perioadă, cât timp este decretată starea de alertă, procedura de înființare a unei firme este ușurată prin faptul că nu mai este necesară forma autentică pentru declarația pe proprie răspundere și pentru specimenul de semnătură.

Acceptarea formei înscrisului sub semnătură privată te scutește de un drum la notar sau de un drum la Registrul Comerțului, dar și de costurile pe care le-ai fi plătit pentru autentificare.

3. Depunerea actelor online

Depunerea actelor online constituie un mare avantaj pentru că te scutește de câteva drumuri și de eventualele cozi (mă refer aici la cele de la Registrul Comerțului).

În plus, ai avantajul că poți depune actele oriunde în țară, respectiv la Registrul Comerțului din fiecare județ. Actele pot fi transmise și prin poștă, însă poșta nu este la fel de rapidă și implică completarea actelor specifice, plus un drum în vederea depunerii plicului. Pentru trimiterea actelor online vei avea nevoie de semnătură electronică.

Întreaga procedură de înființare poate dura între 3 (trei) și 5 (cinci) zile.

Sintetizând, pentru înființarea unei firme trebuie:

  • să ai lămurită problema denumirii, a asocierii, a capitalului, a sediului etc;
  • să faci rezervarea de denumire;
  • să redactezi actul constitutiv, precum și celelalte acte;
  • să depui capitalul social la bancă (cu excepția SRL-ului);
crowdsourcing_0

Declarația privind beneficiarii reali în cazul asociațiilor și fundațiilor. Se apropie termenul limită de depunere

Declarația privind beneficiarii reali în cazul asociațiilor și fundațiilor. Se apropie termenul limită de depunere.

Termenul limită de depunere a declarației prin care trebuie indicați beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor este 1 noiembrie 2020 (OUG nr. 142/2020). Sancțiunea nedeclarării beneficiarilor reali este amenda contravențională, putându-se ajunge și la dizolvarea asociației sau fundației.

1. Beneficiarii reali

Legiuitorul a determinat beneficiarii reali în cazul asociațiilor și fundațiilor, arătând că noțiunea de beneficiar real include cel puțin:

  • asociații sau fondatorii;
  • membrii în consiliul director;
  • persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuțile acestuia;
  • în cazul asociațiilor, categoria de persoane fizice ori, după caz, persoanele fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite, respectiv, în cazul fundațiilor, categoria de persoane fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite;
  • oricare altă persoană fizica ce exercită controlul în ultimă instanță, prin orice mijloace, asupra persoanei juridice fără scop lucrativ.

Textul de lege în cuprinsul căruia sunt deifiniți beneficiarii reali este art. 4 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 129/2019.

2. Pașii pe care trebuie să-i parcurgi pentru respectarea obligației de depunere

Primul pas: ai nevoie de o hotărâre a consiliului director din cuprinsul căreia să rezulte următoarele:

  • beneficiarii reali, respectiv, datele lor de identificare (art. 344 din Legea nr. 26/2000);
  • persoana fizică împuternicită să semneze și să comunice declarația pe proprie răspundere;

Datele de identificare ale beneficiarilor reali pe care trebuie să le inserezi în hotărârea consiliului director sunt (art. 7 alin. 2, lit. c2 din Legea 26/2000):

  • nume și prenume;
  • data nașterii;
  • codul numeric persoanal;
  • seria și numărul actului de identitate;
  • cetățenia;
  • domiciliul sau reședința.

Al doilea pas: persoana împuternicită va merge cu hotărârea consiliului director la un notar, în vederea semnării și autentificării declarației pe proprie răspundere.

Ultimul pas: depunerea/expedierea declarației pe proprie răpundere către Mnisterului Justiției.

3. Termenul limita de depunere a declarației

Termenul limită până la care tebuie depusă declarația privind beneficiarii reali a suferit mai multe modificări.

În prezent, termenul limită este, așa cum am aratăt, data de 1 noiembrie 2020.

4. Ce riști dacă nu te conformezi

În primă fază, nerespectarea obligației de transmitere a declarației privind beneficiarii reali consituie contravenție și se sancționează cu amenda cuprinsă între 200 și 2.500 lei.

Ulterior, în cazul în care asociațiile și fundații nu se conformează obligației de a transmite declarația, după ce le-a fost aplicată o sancțiune contravențională, acestea sunt pasibile de o nouă amendă cuprinsă, de această dată, între 500 și 5.000 lei.

În ipoteza în care va exista o neconformare și după aplicarea celei de-a doua amenzi contravenționale, următoarea sancțiune este dizolvarea asociației sau fundației.

Compentent pentru constatarea contravenției este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Baniilor prin agenții constatatori proprii (art. 345 alin. 2 din Legea 26/2000).

Așadar, sugerez să nu riști nimic și să te conformezi. Asta pentru a nu ajunge să fii silit să o faci. Poți să direcționezi banii respectivi pentru cauze mai bune decât plata unor amenzi.