Principalele modificări constă în eliminarea termenului de opoziție la transferul de părți sociale într-un SRL către persoane din afara societății, introducerea posibilității asociațiilor de a stabili prin actul constitutiv reguli proprii de transferare a părților sociale, eliminarea condiției capitalului social minim în cazul SRL-ului.
1. Textul de lege prin care s-au produs modificările
Modificările Legii societăților comerciale s-au efectuat prin Legea nr. 223/2020 pentru simplificarea și debirocratizarea transferului de părți sociale și a vărsării capitalului social.
Legea amintită a fost promulgată în data de 30 octombrie 2020 și publicată în Monitorul Oficial în data de 2 noiembrie 2020. Aceasta a intrat în vigoarea în data de 5 noiembrie 2020.
2. Eliminarea termenului de opoziție la transferul de părți sociale într-un SRL
În expunerea de motive a textului de lege s-a argumentat necesitatea modificării astfel:
- România are cel mai restrictiv și cel mai birocratic regim din Uniunea Europeană cu privire la transferul părților sociale dintr-un SRL, putând să dureze minim 30 de zile, iar în practică poate ajunge chiar și la 6 – 12 luni sau mai mult, aceasta în condițiile în care în alte jurisdicții transferul se poate realiza chiar și într-o zi;
- orice persoană interesată poate formula opoziție la transfer și se poate bloca operațiunea până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, iar în cazul în care se admite opoziția transferul nu este anulat, ci societatea este obligată la plata prejudiciului pretins;
- fiind examinate un număr de 400 de decizii la nivelul curților de apel între 2015-2020, întârzierile cauzate s-au plasat între 109 și 1494 de zile, iar întârzierea medie a fost de 378 de zile;
- în fiecare dintre cele 400 de opoziții, reclamant era fiscul și, mai grav, toate au fost respinse de către instanțele de judecată, fiind irosiți astfel banii contribuabililor cu plata cheltuielilor de judecată pe care fiscul trebuia să le suporte;
- fiscul a pus presiune pe unele societăți prin exprimarea intenției de opoziție sau chiar opoziției în sine, cu scopul de a-i sili să plătească creanțe care altminteri nu erau exigibile, certe sau lichide, dar care erau mai ieftin de achitat decât costurile cauzate de întârzierea soluționării opoziției;
- această birocrație excesivă are efecte nocive în mod normal, însă pe durata stării de urgență cauzată de epidemia de coronavirus, când mediul privat a suferit consecințe economice grave, această birocrație a reprezentat un blocaj suplimentar;
Începând cu 5 noiembrie 2020, transferul de părți sociale către un terț se poate produce direct, în baza contractului.
3. Înlăturarea cerinței privind capitalul social minim de 200 RON la constituirea unui SRL
Argumentele din expunerea de motive pentru care această condiție a fost eliminată sunt:
- în contextul economic actual această sumă este insignifiantă, iar capitalul social deși constituie „gajul general al creditorilor chirografari” nu este ținut ca o rezervă la dispoziția eventualilor creditori;
- capitalul social nu reprezintă nimic altceva decât un element în bilanțul societății, respectiv o datorie a societății față de asociați, care în cazul lichidării, după satisfacerea tuturor celorlalte datorii, ar reveni înapoi asociaților;
- se consideră că impunerea unui prag minim și a prezentării foii de vărsământ instituie o birocrație suplimentară în vederea înregistrării unei firme, fără vreo consecință juridică practică, în condițiile în care banii pot fi cheltuiți de către asociați;
- eliminarea acestei cerințe aliniază România la standardul altor state europene în care nu există cerința unui capital social minim precum Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Tările de Jos, Suedia, Regatul Unit, respectiv, cum este și cazul S.U.A, Canada, Chile, China, Egipt, Hong Kong, Japonia, Noua Zeelandă;
- acestea sunt motivele pentru care se elimină pragul minim de 200 RON al capitalului social cu privire la SRL-uri, vărsarea acestuia înaintea înregistrării și prezentării foii de vărsământ în procedura de înregistrare.
4. Posibilitatea asociațiilor de a stabili reguli proprii de transferare a părților sociale
În expunerea de motive s-a argument că legea interzice asociaților să își stabilească propriile reguli de reglementare a transferului de părți sociale prin actul constitutiv, în timp ce în majoritatea țărilor precum Austria, Belgia, Cehia Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Tările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Suedia și Regatul Unit, asociații pot să-și stabilească propriile reguli.
În reglementarea anterioară, transferul de părți sociale către persoane din afara societății era permis numai dacă a fost aprobat de asociații reprezentând cel puțin ¾ din capitalul social, însă conform modificărilor nou aduse, asociaților li se conferă posibilitatea să stabilească prin actul constitutiv reguli de transfer a părților sociale.
5. Eliminarea cerinței înregistrării prealabile a actului care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediul social la fisc
Tot în ideea debirocratizării, obligația de înregistrare a actului care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediul social a fost trecută în sarcina Registrului Comerțului, astfel fiind simplificată procedura de înființare a unei firme sau de schimbare a sediului social.
